Suprafata: 9441 ha
Intravilan: 500 ha
Extravilan: 10500 ha
Populatie: 1670
Gospodarii: 703
Nr. locuinte: 700
Nr. gradinite: 1
Nr. scoli: 8
Numele localitatilor aflate in administratie:
Scărişoara, Sfoartea, Negeşti, Preluca, Trânceşti, Runc, Lespezea, Ştiuleţi, Lăzeşti, Floreşti, Matei, Bârleşti, Boteşti
Asezarea geografica:
Începând cu secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului XIX, localitatea Scărişoara se găseşte amintită în mai multe documente ca făcând parte din Râul Mare ca sat aparţinător.
Din anul 1850 localitatea apare ca unitate administrativă dinstinctă, lucru dovedit de faptul că în anul 1854 apare în lista localităţilor despre îmărţirea politică şi judecătorească a marelui Principat al Ardealului alături de Albac de care aparţineuse până atunci sub numele de Scărişoara (n. Szkerisoara)
Denumirea de Scărişoara după cum spun bătrânii vine de la locul numit Scara (Scarite). Între Scărişoara şi Albac, în Zugai există şi azi o culme de stâncă ce coboară până în râul Arieş. Pentru a putea escalada, oamenii au tăiat în piatră un fel de scări pe care treceau cu piciorul sau călare. Acest lucru a dăinuit până s-a croit drumul comunal pe Valea Arieşului (începutul secolului XX)
Până în anul 1932 comuna Scărişoara cuprindea şi teritoriul de azi al comunelor Girda de Sus şi Arieşeni, din anul 1932 devenind unităţi administrativ teritoriale separate.
Comuna Scărişoara este o unitate administrativ- teritorială situată în nord-vestul judeţului Alba, pe cursul superior al râului Arieşul Mare, fiind străbătută de acesta aproape pe la mijloc în direcţia vest-est, în sensul lui de curgere şi la o distanţă de cca 18 km de locul de unde izvorăşte (Vârful Bihor din Munţii Bihorului).
La nord prin locul numit Vârful Clujului se învecinează cu comuna Beliş din judeţul Cluj, la sud prin pârâul Lăzeşti se învecinează cu comuna Poiana Vadului ( Neagra), la vest cu comuna Girda de Sus şi la est cu comunele Albac, Horea (Arada) şi Vadul Moţilor (Secătura).
Teritoriul administrativ are o formă dreptunghiulară pe direcţia nord-sud cu o lungime de cca 15 km şi o lăţime de cca 7 km cuprinzând comuna Scărişoara cu satele componente.
Căile de comunicaţie rutieră care străbat teritoriul administrativ al comunei sunt DN 75 care asigură legătura cu oraşul Câmpeni şi oraşul Stei (Bihor), drumurile comunale şi cele vicinale asigură legătura cu satele componente.
Altitudine
Satul centru de comună - Scărişoara se află la o altitudine de aproximativ 700 m. Cota cea mai înaltă a localităţii este dată de culmile întâlnite în partea de nord-nord-vest a comunei, respectiv 1400 m, unde vârfurile tocite, acoperite cu păduri de conifere şi păşuni dau peisajului aspectul câmpului de clăi de fân.
În cea mai mare parte mai ales spre centru unde fundamentul este aşezat pe şisturi cristaline puternice, predomină forme morfologice domoale prezentând spinări largi în pante uneori liniştite. Zona principală muntoasă a Munţilor Apuseni este formată din roci cristaline asociate cu intruziuni de roci eruptive vechi. Peste ele sunt aşezate depozite sedimentare aparţinând Permianului şi Mezozoicului străbătute la rândul lor de erupţiile de vârstă mezozoică.
În părţile de sud, vest şi nord zona muntoasă este adânc tăiată de bazine mai mari, depresiuni alcătuite din depozite de vârstă neogenă, bazinele pătrunzând adânc în zona muntoasă separând o mulţime de culmi, bazine printre care se numără şi cel al Arieşului Mare în care se află şi localitatea Scărişoara, bazin rezultat din lupta permanentă dintre fenomenele de eroziune şi deformările tectonice de pe parcursul timpurilor.
Suprafaţa comenei
Scărişara se întinde pe o suprafaţă de 120 kmp, cea mai mare suprafaţă de pe teritoriul comunei este ocupată de păduri - 7086 ha. Păşunile ocupă 1135 ha, fâneţele ocupă 669 ha, iar suprafaţa de teren arabil a comunei este doar de 165 ha,
Distanţe
Comuna Scărisoara se află la o distanţă de 115 km de Municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba şi la 460 km de Municipiul Bucureşti, capitala României.
Alte distanţe:
Scărişoara-Stei 51 km
Scărişoara-Oradea 130 km
Scărişoara-Turda 112 km
Scărişoara-Cluj-Napoca 142 km
Scărişoara-Sibiu 190 km
Scărişoara-Deva 125 km
Scărişoara-Brad 85 km
Căi de comunicaţie
Acesul spre comuna Scărişoara este facilitată de o şosea asfaltată inclusă în categoria drumurilor naţionale DN 75 care face legătura între judeţele Alba şi Bihor. Este singura modalitate de a ajunge în localitate, deoarece în zonă nu există cale ferată. Cele mai apropiate staţii de cale ferată se află la Zlatina (75 km), Brad (85 km), Stei (51 km), Alba (115 km).
DN 75 este o realizare a secolului trecut, fiind finalizat în 1936 şi asfaltat între anii 1970-1974. Până la deschiderea acestui drum, pe marginea Arieşului Mare la Scărişoara se ajungea pe rute ocolitoare din cauza stâncilor abrupte ce coborau până în albia râului în zona Zugai. Pentru a putea trece cu pasul peste acea culme stâncoasă cu câteva secole în urmă localnicii au dăltuit în piatră trepte sau scăriţe, fapt ce ar fi dat şi numele acestei aşezări.
Aeroporturi
Cel mai apropiat aeroport este cel din Municipiul Ordea (130 km). Alte aeroporturi care pot fi utilizate sunt cele din Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Târgu Mureş sau chiar din Bucureşti. De menţionat deplasarea din amintitele locaţii se poate face cu autoturisme sau mijloace de transport în comun.
Reţeaua de drumuri comunale:
DC 135 Scărişoara-Runc-Negeşti
DC 136 Scărişoara-Lespezea
DC 134 Dealu Ordincusei-Sfoartea
DC 133 Scărişoara-Lăzeşti
DC Scărişoara-Ştiuleţi
Drumurile comunale de pe raza localităţii însumează 42 km, iar cele forestiere 15 km. Accesul spre unele localităţi componente este asigurată şi de alte drumuri aflate pe teritoriul unor comune învecinate. Între satele sau crângurile localităţii s-au format de-a lungul timpului şi aşa zisele scurtături care pot fi străbătute cu piciorul sau călare.
Localităţi componente
Teritoriul administrativ al comunei Scărişoara este compus din satul centru de comună şi alte 13 sate aflate la distanţe cuprinse între 4 şi 12 km:
Scărişoara
Sfoartea - sat situat la cea mai mare distanţă faţă de centrul de comunei - 12 km
Negeşti - 8 km
Preluca - 6 km
Trânceşti - 4 km
Runc - 9 km
Lespezea - 10 km
Ştiuleţi - 8 km
Lăzeşti - 10 km
Floreşti - 8 km
Matei - 12 km
Bârleşti - 12 km
Boteşti -12 km
Aşezările comunei se încadrează în nota caracteristică a regiunii Apusenilor, fiind răsfirate pe feţele însorite ale versanţilor în grupuri mai mici de câte 3-4 gospodării, formând cătune sau crânguri. Mai multe crânguri formează un sat.
Scărişoara este satul centru de comună şi este alcătuit din 19 crânguri: Veveşti, Lupaieşti, Ruseşti, Rădăceşti, Lemneşti, Pleseşti, Bordoji, Veseşti, Purceleşti, Borzaci, Circăneşti, Cirlora, Luncoi, Cotoci, Jabreşti, Hermeneşti, Haiceşti, Puseleşti, Olăreşti. Satul centru de comună este cel mai mare dintre satele componente ca suprafaţă.
Ştiuleţi situat în estul comunei şi se apreciază că aicea se afla una dintre cele mai vechi aşezări ale comunei. Satul este alcătuit din crângurile: Rânjeşti, Cioteşti, Ciompleşti, Foiseşti, Bildeşti şi Ivăneşti.
Lespezea sat situat în nord-nord-est care şi-a primit numele de la lespezile de piatră peste care se suprapune un munte numit de către localnici "Soba". Satul se compune din crângurile Morţeşti, Tiforeşti, Bonţeşti, Niţeşti, Ciumeşti şi Dănceşti.
Runc situat în nordul comunei şi include cătunele Ivăneşti, Hârjeşti, Pucalateşti, Culdeşti şi Purdeşti.
Trânceşti situat în vest-nord-vest. Este unul dintre cele mai mici sate ale comunei.
Preluca sat situat în nord-vest. Se compune din crângurile Ticleşti, Henteşti, Dodeşti şi Hoiceşti.
Negreşti situat în nord-nord-vest. În componenţa satului între crângurile Oneleşti, Putai, Bistaci, Detari şi Purdeşti.
Sfoartea sat situat în partea de nord a comunei. Este cel mai îndepărtat faţă de centru. Se compune din crângurile Porceşti, Hutuieşti şi Piscoreşti. Se poate ajunge pe Valea Ordăncuşei - un punct de atracţie pentru turişti.
Lăzeşti sat situat în sudul comunei. Este cea mai veche aşezare dintre localităţiile comunei, fapt dovedit şi de biserica din lemn construită în 1736. Satului îi aparţin crângurile Bugai, Văjeşti şi Dentei.
Faţa Lăzeştilor sat situat în sud-sud-vestul comunei. Se compune din crângurile Panteşti, Harmoneşti, Pârveşti, Trifeşti, Cotoci şi Fauri.
Floreşti sat situat în sud-estul comunei. Include crângurile Floreşti, Ciocovei, Dodoieşti şi Toliceşti.
Satele Boteşti, Trânceşti şi Matei formează latura sudică a comunei, iar ultimele două au cel mai mic număr de locuitori.
Geologie
Structura geologică a comunei Scărişoara situată în partea estică a Muntelui Bihor se încadrează în cea a Văii Arieşului Mare caracterizată prin contacte structurale între cristalinuri şi flişuri. Cristalinul Arieşului Mare se întâlneşte în Masivul Bihariei ţi în partea sudică şi estică a Masivului Gilău sub formele:
- Intruziuni de codru care taie Valea Arieşului Mare între Scărişoara şi Albac (Zugai) şi sunt formate din şisturi cristaline străbătute de cicluri de roci bazice şi roci acide reprezentate prin granite.
- Intruziuni de Biharia construite dintr-un complex tufogen format din şisturi cristaline cu epidot şi albit alături de care mai apar gnaise albitice şi micaşisturi moscovitice. Peste fundamentul cristalin se suprapune un pachet gros de depozite sedimentare rezultate din transporturile materialelor dezagregate. În bazinul Arieşului Mare evoluează două domenii de sedimente: cel de Codru şi cel de Bihor. Periamul cuprinde depozite alcătuite dintr-o gamă largă de roci dentrice, roşii-voilacee. În regiunea Scărişoara-Vadu Moţilor, deasupra conglomeratelor de bază se găseşte un câmp de porfire peste care se întâlneşte un strat gros de tufuri alb-verzui şi gresii alb-tufacee ci intercalaţii de argile. Peste complexul roşu al Permiamului urmează o succesiune de calcare care reprezintă Triasicul Superior şi Mediu.
Relief
În centrul cetăţii naturale a Apusenilor se situează Depresiunea Ţării Moţilor înconjurată de Munţii Bihorului la vest, de Munţii Gilăului la nord, de Muntele Mare la nord-est şi Munţii Trascăului la sud-est. În această depresiune este aşezată şi comuna Scărişoara. Unităţile geomorfologice caracteristice localităţii sunt în general asemănătoare cu ale celorlalte aşezări din Munţii Apuseni, apărând sub forma culmilor domoale a teraselor, versanţilor şi interfluvilor.
Pantele au o mare varietate,reliefând etapele succesive de modelare a scoarţei terestre. Pantele cu înclinări mici sunt reprezentate de podurile netede ale interfluviilor Preluca, Runc, Ştiuleţi. Pantele cu înclinări mari de peste 30°-40°, sunt în preajma văilor principale: Dosul Lăzeştilor, Scorţăriţa şi Zugai.
Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei îl formează lunca Arieşului Mare. Este o zonă aluvionară cu nisipuri grosiere, pietriş şi este alcătuită din grandodiorite, şisturi cloritoase, calcare, gresii care provin din amonte. Este semnificativ şi astăzi procesul de aluvionare, îmbogăţit de torenţii proveniţi de pe versanţii ce străjuiesc Arieşul Mare.
Clima
Trăsăturile climaterice ale localităţii sunt date de poziţia sa geografică. Aşezarea comunei în regiunea muntoasă nu prea înaltă îi dă climatului temperat un caracter moderat fără variaţii exagerate.
Cele mai scăzute medii lunare de temperatură se înregistrează în perioada ianuarie-februarie ( minus 5°-minus 6° grade Celsius)
Cele mai ridicate medii lunare de temperatură se înregistrează în perioada iulie-august ( 17° Celsius).
Perioada de răcire treptată începe în luna septembrie, iar în lunile următoare scade vertiginos.
Perioada de încălzire începe din martie şi este de mai lungă durată decât cea de răcire.
Primele zile de îngheţ apar la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie.
Ultimele zile de îngheţ mai pot fi semnalate în prima şi a doua decadă a lunii mai.
Fenomenele de îngheţ sunt legate de locul, poziţia şi înălţimea versanţilor, de existenţa pădurilor care pot să prelungească sau să scurteze perioada de îngheţ.
Precipitaţiile
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 750-850 mm. Cele mai multe precipitaţii (aproximativ 70 la sută) cad sub formă de ploaie în perioada aprile-octombrie. Lunile iunie şi iulie sunt propice ploilor torenţiale, unele dintre ele fiind însoţite şi de căderi de grindină.
30 la sută din cantitatea de precipitaţii cad sub formă de zăpadă, în perioada noiembrie-martie. Stratul de zăpadă din sezoanele cu ninsori abudente poate ajunge la grosimi de 1-1,5 m. Frecvent se încadrează însă în grosimi de 30-70 cm.
Hidrografia
Cursul cel mai important de apă ce străbate pe o distanţă de 8 km comuna este Arieşul Mare. La intrarea acestuia pe teritoriul comunei el prezintă toate caracteristicile unui curs regulat, viguros având un debit de aproximativ 6 mc/s.
În timpul iernii peste acest râu se formează de multe ori poduri de gheaţă a căror grosime ascilează între 15-30 cm. Fenomenul de îngheţ apare cel mai devreme în a doua jumătate a lunii noiembrie, iar podurile de gheaţă în ultima decadă a lunii decembrie. Podurile de gheaţă pot rezista şi circa 40-50 de zile.
Despre regimul de scurgere al acestui râu se poate afirma că este relativ constant având însă unele periade de maxim (primăvara şi vara) şi de minim (iarna şi toamna).
Pe teritoriul comunei, Arieşul Mare are un curs repezit consecinţă a diferenţei de nivel de aproape 500 m faţă de izvoare. Panta medie este de 24 m/km. Pe teritoriul Scărişoarei Arieşul Mare şi-a format şi câteva impresionante chei: Cheile Mândruţului şi Zugai (la graniţe cu comuna Albac).
Pe teritoriul comunei Scărişoara Arieşul Mare are ca afluenţi:
Valea Scorţăriţa
Valea Carlora
Pârâul Bisericii
Pârâul Bobului
Râul Sterp (la hotarul cu comuna Albac).
Pe acastă vale, sub pajiştea verde a unei poieni se aude un vuiet continuu produs de căderea apei peste o cataractă subterană. Locul este numit Moara Dracului. Zgomotul permanent alungă animalele de acel loc, în special vitele.
Arieşul Mare adună apele altor râurilor cu izvoare şi/sau cursurile pe teritoriul comunei Scărişoara, care au însă guri de vărsare pe teritoriul unor comune învecinate:
Valea Ordăncuşii (comuna Garda)
Valea Dobreasca
Valea Negrii (comuna Vadu Moţilor)
Solurile
În relaţia directă cu altitudinea comunei (700-1400 m), expoziţia plantelor, etajarea vegetaţiei, substratul petrografic se întâlnesc mai multe categorii de soluri:
- solul brun-gălbui de pădure - apare pe roci cristaline sub pădurile de fag, până la înălţimea de 1100 m. Stratul de humus este în general subţire: 10-15 cm. Sunt soluri sărace în substanţe nutritive, cu o ferilitate naturală mijlocie şi condiţii medii de vegetaţie.
- solul brun-acid de pădure - se găseşte la altitudinea de 800-900 m, peste gnaise, graniţe, micaşisturi şi conglomerate. Este o categorie de sol predominantă pe teritoriul comunei. Aceste soluri pot fi cultivate cu secară, orz, orzoaică, grâu de primăvară, cartofi, in şi cânepă.
Vegetaţia
Vegetaţia de pe raza comunei este specifică regiunilor de deal şi munte. Predomină pădurile care se întind pe o suprafaţă de peste 7 000 de ha. Pădurile dominante sunt cele de amestec de răşinoase cu fag, localizate la altitudini cuprinse între 850 şi 1250 m (Valea Ordăncuşii, Dosul Marsoii).
În etajul cuprins între 750-950 m pe lângă fag mai apare carpenul, un arbore de esenţă tare, frasinul, paltinul, sorbul, socul şi alunul. Pe locul unor tăieturi de păduri de fag s-au format pajişti şi fâneţe cu o compoziţie erbacee foarte diversificată.
Versanţii umbriţi au favorizat coborârea molidului şi chiar a bradului până în marginea Arieşului Mare. Din cauza unor inversiuni de temperatură se întâlnesc zone de răşinoase sub zona fagului.
În porţiunile de lunci de pe malul Arieşului vegetaţia este caracteristică zonelor umede respectiv: rogoz, pipirig, izmă, ferigă, coada calului, piciorul cocoşului, muşchi şi altele.
Arbuşti fructiferi şi fructe de pădure
În zonele împădurite, în poieni sau pajişti cresc o mulţime de arbori sau arbuşti care constituie una din resursele locale cu un potenţial inepuizabil. Fructele de pădure pot fi valorificate în condiţii sporite de eficenţă dacă în zonă ar exista unităţi de depozitare şi procesare a acestora. Din categoria fructelor de pădure ce pot fi culese în cantităţi mari se numără afinele.
Afinul - este răspândit pe raza comunei în locurile mai înalte ca Burzutic, Belej, fie în pădurile mai rare de molid, în locurile pietroase sau în pajiştile semialpine.
Alţi arbuşti fructiferi răspândiţi în zonă sunt:
Alun
Agriş
Coacăz
Frag
Ienupăr
Măceş
Merişor
Mur
Păducel
Scoruş
Soc
Zmeur
În peroadele optime de recoltare din pădurile de răşinoase se pot culrge mugurii de brad care au utilitate în industria farmaceutică a uleiurilor aromatice sau a răcoritoarelor.
Plante medicinale
Regiunea în care se află situată comuna Scărişoara este o zonă ferită de orice sursă de poluare şi ca atare arealele în care se dezvoltă această categorie de plante sunt neviciate. Între plantele medicinale regăsim: brusturele, chimenul, cimbrişorul, coada şoricelului, coada calului, izma, izma creaţă, leurda, muşeţelul, păpădia, urzica. Pentru uz medical şi curativ se pot adăuga frunzele şi florile unor arbuşti fructiferi enumeraţi anteror.
Fauna
Şi această categorie este bine reprezentată în zona Scărişoara aât prin animalele sălbatice cât şi prin păsări, reptile, fauna acvatică şi insecte. Diversitatea este dată de suprafeţele mari de păduri de răşinoase şi fag, de suprafeţele de pajişti naturale şi fâneţe precum şi de existenţa unor zone umede din vecinătatea cursurilor de ape, de cursurile propriu-zise şi nu în ultimul rând de condiţiile ecologice favorabile dezvoltării faunei.
Mamiferele întâlnite sunt:
Ariciul,
Căprioara,
Cârtiţa,
Dihorul,
Iepurele,
Lupul,
Mistreţul,
Nevăstuica,
Şoarecele,
Ursul,
Veveriţa,
Vidra,
Vulpea.
Păsările:
Brumăriţa,
Bufniţa,
Cioara,
Ciocârlia,
Ciocănitoarea,
Codobatura,
Coţofana,
Cucul,
Gaia,
Gaiţa,
Graurul,
Lupul vrăbiilor,
Mierla,
Piţigoiul,
Porumbelul,
Pupăza,
Rândunica,
Sturzul,
Uliu,
Vrabia.
Peşti:
Clean,
Lipan,
Mreana,
Păstrăv,
Scobar.
În zonele umede trăiesc racii, unele reptile şi batracienii.
Reptile:
Gusterul,
Şopârla,
Şarpele de Pădure,
Vipera (în unele zone în care predomină stâncăriile sau pietrişurile)
Insecte:
Greiere,
Libelulă,
Taunul,
Viespea.
Populaţia:
- numărul de locuitori = 1670
- structura populaţiei pe :
- sexe: bărbaţi = 920
femei = 750
Vârsta 0-19 ani = 300
19-65 ani = 900
peste 65 ani = 470
Religia: - ortodoxă
Rata natalităţii = 10,81 la mie/an
Rata mortalităţii = 9,72 la mie/an
Din anul 1850 localitatea apare ca unitate administrativă dinstinctă, lucru dovedit de faptul că în anul 1854 apare în lista localităţilor despre îmărţirea politică şi judecătorească a marelui Principat al Ardealului alături de Albac de care aparţineuse până atunci sub numele de Scărişoara (n. Szkerisoara)
Denumirea de Scărişoara după cum spun bătrânii vine de la locul numit Scara (Scarite). Între Scărişoara şi Albac, în Zugai există şi azi o culme de stâncă ce coboară până în râul Arieş. Pentru a putea escalada, oamenii au tăiat în piatră un fel de scări pe care treceau cu piciorul sau călare. Acest lucru a dăinuit până s-a croit drumul comunal pe Valea Arieşului (începutul secolului XX)
Până în anul 1932 comuna Scărişoara cuprindea şi teritoriul de azi al comunelor Girda de Sus şi Arieşeni, din anul 1932 devenind unităţi administrativ teritoriale separate.
Comuna Scărişoara este o unitate administrativ- teritorială situată în nord-vestul judeţului Alba, pe cursul superior al râului Arieşul Mare, fiind străbătută de acesta aproape pe la mijloc în direcţia vest-est, în sensul lui de curgere şi la o distanţă de cca 18 km de locul de unde izvorăşte (Vârful Bihor din Munţii Bihorului).
La nord prin locul numit Vârful Clujului se învecinează cu comuna Beliş din judeţul Cluj, la sud prin pârâul Lăzeşti se învecinează cu comuna Poiana Vadului ( Neagra), la vest cu comuna Girda de Sus şi la est cu comunele Albac, Horea (Arada) şi Vadul Moţilor (Secătura).
Teritoriul administrativ are o formă dreptunghiulară pe direcţia nord-sud cu o lungime de cca 15 km şi o lăţime de cca 7 km cuprinzând comuna Scărişoara cu satele componente.
Căile de comunicaţie rutieră care străbat teritoriul administrativ al comunei sunt DN 75 care asigură legătura cu oraşul Câmpeni şi oraşul Stei (Bihor), drumurile comunale şi cele vicinale asigură legătura cu satele componente.
Altitudine
Satul centru de comună - Scărişoara se află la o altitudine de aproximativ 700 m. Cota cea mai înaltă a localităţii este dată de culmile întâlnite în partea de nord-nord-vest a comunei, respectiv 1400 m, unde vârfurile tocite, acoperite cu păduri de conifere şi păşuni dau peisajului aspectul câmpului de clăi de fân.
În cea mai mare parte mai ales spre centru unde fundamentul este aşezat pe şisturi cristaline puternice, predomină forme morfologice domoale prezentând spinări largi în pante uneori liniştite. Zona principală muntoasă a Munţilor Apuseni este formată din roci cristaline asociate cu intruziuni de roci eruptive vechi. Peste ele sunt aşezate depozite sedimentare aparţinând Permianului şi Mezozoicului străbătute la rândul lor de erupţiile de vârstă mezozoică.
În părţile de sud, vest şi nord zona muntoasă este adânc tăiată de bazine mai mari, depresiuni alcătuite din depozite de vârstă neogenă, bazinele pătrunzând adânc în zona muntoasă separând o mulţime de culmi, bazine printre care se numără şi cel al Arieşului Mare în care se află şi localitatea Scărişoara, bazin rezultat din lupta permanentă dintre fenomenele de eroziune şi deformările tectonice de pe parcursul timpurilor.
Suprafaţa comenei
Scărişara se întinde pe o suprafaţă de 120 kmp, cea mai mare suprafaţă de pe teritoriul comunei este ocupată de păduri - 7086 ha. Păşunile ocupă 1135 ha, fâneţele ocupă 669 ha, iar suprafaţa de teren arabil a comunei este doar de 165 ha,
Distanţe
Comuna Scărisoara se află la o distanţă de 115 km de Municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba şi la 460 km de Municipiul Bucureşti, capitala României.
Alte distanţe:
Scărişoara-Stei 51 km
Scărişoara-Oradea 130 km
Scărişoara-Turda 112 km
Scărişoara-Cluj-Napoca 142 km
Scărişoara-Sibiu 190 km
Scărişoara-Deva 125 km
Scărişoara-Brad 85 km
Căi de comunicaţie
Acesul spre comuna Scărişoara este facilitată de o şosea asfaltată inclusă în categoria drumurilor naţionale DN 75 care face legătura între judeţele Alba şi Bihor. Este singura modalitate de a ajunge în localitate, deoarece în zonă nu există cale ferată. Cele mai apropiate staţii de cale ferată se află la Zlatina (75 km), Brad (85 km), Stei (51 km), Alba (115 km).
DN 75 este o realizare a secolului trecut, fiind finalizat în 1936 şi asfaltat între anii 1970-1974. Până la deschiderea acestui drum, pe marginea Arieşului Mare la Scărişoara se ajungea pe rute ocolitoare din cauza stâncilor abrupte ce coborau până în albia râului în zona Zugai. Pentru a putea trece cu pasul peste acea culme stâncoasă cu câteva secole în urmă localnicii au dăltuit în piatră trepte sau scăriţe, fapt ce ar fi dat şi numele acestei aşezări.
Aeroporturi
Cel mai apropiat aeroport este cel din Municipiul Ordea (130 km). Alte aeroporturi care pot fi utilizate sunt cele din Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Târgu Mureş sau chiar din Bucureşti. De menţionat deplasarea din amintitele locaţii se poate face cu autoturisme sau mijloace de transport în comun.
Reţeaua de drumuri comunale:
DC 135 Scărişoara-Runc-Negeşti
DC 136 Scărişoara-Lespezea
DC 134 Dealu Ordincusei-Sfoartea
DC 133 Scărişoara-Lăzeşti
DC Scărişoara-Ştiuleţi
Drumurile comunale de pe raza localităţii însumează 42 km, iar cele forestiere 15 km. Accesul spre unele localităţi componente este asigurată şi de alte drumuri aflate pe teritoriul unor comune învecinate. Între satele sau crângurile localităţii s-au format de-a lungul timpului şi aşa zisele scurtături care pot fi străbătute cu piciorul sau călare.
Localităţi componente
Teritoriul administrativ al comunei Scărişoara este compus din satul centru de comună şi alte 13 sate aflate la distanţe cuprinse între 4 şi 12 km:
Scărişoara
Sfoartea - sat situat la cea mai mare distanţă faţă de centrul de comunei - 12 km
Negeşti - 8 km
Preluca - 6 km
Trânceşti - 4 km
Runc - 9 km
Lespezea - 10 km
Ştiuleţi - 8 km
Lăzeşti - 10 km
Floreşti - 8 km
Matei - 12 km
Bârleşti - 12 km
Boteşti -12 km
Aşezările comunei se încadrează în nota caracteristică a regiunii Apusenilor, fiind răsfirate pe feţele însorite ale versanţilor în grupuri mai mici de câte 3-4 gospodării, formând cătune sau crânguri. Mai multe crânguri formează un sat.
Scărişoara este satul centru de comună şi este alcătuit din 19 crânguri: Veveşti, Lupaieşti, Ruseşti, Rădăceşti, Lemneşti, Pleseşti, Bordoji, Veseşti, Purceleşti, Borzaci, Circăneşti, Cirlora, Luncoi, Cotoci, Jabreşti, Hermeneşti, Haiceşti, Puseleşti, Olăreşti. Satul centru de comună este cel mai mare dintre satele componente ca suprafaţă.
Ştiuleţi situat în estul comunei şi se apreciază că aicea se afla una dintre cele mai vechi aşezări ale comunei. Satul este alcătuit din crângurile: Rânjeşti, Cioteşti, Ciompleşti, Foiseşti, Bildeşti şi Ivăneşti.
Lespezea sat situat în nord-nord-est care şi-a primit numele de la lespezile de piatră peste care se suprapune un munte numit de către localnici "Soba". Satul se compune din crângurile Morţeşti, Tiforeşti, Bonţeşti, Niţeşti, Ciumeşti şi Dănceşti.
Runc situat în nordul comunei şi include cătunele Ivăneşti, Hârjeşti, Pucalateşti, Culdeşti şi Purdeşti.
Trânceşti situat în vest-nord-vest. Este unul dintre cele mai mici sate ale comunei.
Preluca sat situat în nord-vest. Se compune din crângurile Ticleşti, Henteşti, Dodeşti şi Hoiceşti.
Negreşti situat în nord-nord-vest. În componenţa satului între crângurile Oneleşti, Putai, Bistaci, Detari şi Purdeşti.
Sfoartea sat situat în partea de nord a comunei. Este cel mai îndepărtat faţă de centru. Se compune din crângurile Porceşti, Hutuieşti şi Piscoreşti. Se poate ajunge pe Valea Ordăncuşei - un punct de atracţie pentru turişti.
Lăzeşti sat situat în sudul comunei. Este cea mai veche aşezare dintre localităţiile comunei, fapt dovedit şi de biserica din lemn construită în 1736. Satului îi aparţin crângurile Bugai, Văjeşti şi Dentei.
Faţa Lăzeştilor sat situat în sud-sud-vestul comunei. Se compune din crângurile Panteşti, Harmoneşti, Pârveşti, Trifeşti, Cotoci şi Fauri.
Floreşti sat situat în sud-estul comunei. Include crângurile Floreşti, Ciocovei, Dodoieşti şi Toliceşti.
Satele Boteşti, Trânceşti şi Matei formează latura sudică a comunei, iar ultimele două au cel mai mic număr de locuitori.
Geologie
Structura geologică a comunei Scărişoara situată în partea estică a Muntelui Bihor se încadrează în cea a Văii Arieşului Mare caracterizată prin contacte structurale între cristalinuri şi flişuri. Cristalinul Arieşului Mare se întâlneşte în Masivul Bihariei ţi în partea sudică şi estică a Masivului Gilău sub formele:
- Intruziuni de codru care taie Valea Arieşului Mare între Scărişoara şi Albac (Zugai) şi sunt formate din şisturi cristaline străbătute de cicluri de roci bazice şi roci acide reprezentate prin granite.
- Intruziuni de Biharia construite dintr-un complex tufogen format din şisturi cristaline cu epidot şi albit alături de care mai apar gnaise albitice şi micaşisturi moscovitice. Peste fundamentul cristalin se suprapune un pachet gros de depozite sedimentare rezultate din transporturile materialelor dezagregate. În bazinul Arieşului Mare evoluează două domenii de sedimente: cel de Codru şi cel de Bihor. Periamul cuprinde depozite alcătuite dintr-o gamă largă de roci dentrice, roşii-voilacee. În regiunea Scărişoara-Vadu Moţilor, deasupra conglomeratelor de bază se găseşte un câmp de porfire peste care se întâlneşte un strat gros de tufuri alb-verzui şi gresii alb-tufacee ci intercalaţii de argile. Peste complexul roşu al Permiamului urmează o succesiune de calcare care reprezintă Triasicul Superior şi Mediu.
Relief
În centrul cetăţii naturale a Apusenilor se situează Depresiunea Ţării Moţilor înconjurată de Munţii Bihorului la vest, de Munţii Gilăului la nord, de Muntele Mare la nord-est şi Munţii Trascăului la sud-est. În această depresiune este aşezată şi comuna Scărişoara. Unităţile geomorfologice caracteristice localităţii sunt în general asemănătoare cu ale celorlalte aşezări din Munţii Apuseni, apărând sub forma culmilor domoale a teraselor, versanţilor şi interfluvilor.
Pantele au o mare varietate,reliefând etapele succesive de modelare a scoarţei terestre. Pantele cu înclinări mici sunt reprezentate de podurile netede ale interfluviilor Preluca, Runc, Ştiuleţi. Pantele cu înclinări mari de peste 30°-40°, sunt în preajma văilor principale: Dosul Lăzeştilor, Scorţăriţa şi Zugai.
Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei îl formează lunca Arieşului Mare. Este o zonă aluvionară cu nisipuri grosiere, pietriş şi este alcătuită din grandodiorite, şisturi cloritoase, calcare, gresii care provin din amonte. Este semnificativ şi astăzi procesul de aluvionare, îmbogăţit de torenţii proveniţi de pe versanţii ce străjuiesc Arieşul Mare.
Clima
Trăsăturile climaterice ale localităţii sunt date de poziţia sa geografică. Aşezarea comunei în regiunea muntoasă nu prea înaltă îi dă climatului temperat un caracter moderat fără variaţii exagerate.
Cele mai scăzute medii lunare de temperatură se înregistrează în perioada ianuarie-februarie ( minus 5°-minus 6° grade Celsius)
Cele mai ridicate medii lunare de temperatură se înregistrează în perioada iulie-august ( 17° Celsius).
Perioada de răcire treptată începe în luna septembrie, iar în lunile următoare scade vertiginos.
Perioada de încălzire începe din martie şi este de mai lungă durată decât cea de răcire.
Primele zile de îngheţ apar la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie.
Ultimele zile de îngheţ mai pot fi semnalate în prima şi a doua decadă a lunii mai.
Fenomenele de îngheţ sunt legate de locul, poziţia şi înălţimea versanţilor, de existenţa pădurilor care pot să prelungească sau să scurteze perioada de îngheţ.
Precipitaţiile
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 750-850 mm. Cele mai multe precipitaţii (aproximativ 70 la sută) cad sub formă de ploaie în perioada aprile-octombrie. Lunile iunie şi iulie sunt propice ploilor torenţiale, unele dintre ele fiind însoţite şi de căderi de grindină.
30 la sută din cantitatea de precipitaţii cad sub formă de zăpadă, în perioada noiembrie-martie. Stratul de zăpadă din sezoanele cu ninsori abudente poate ajunge la grosimi de 1-1,5 m. Frecvent se încadrează însă în grosimi de 30-70 cm.
Hidrografia
Cursul cel mai important de apă ce străbate pe o distanţă de 8 km comuna este Arieşul Mare. La intrarea acestuia pe teritoriul comunei el prezintă toate caracteristicile unui curs regulat, viguros având un debit de aproximativ 6 mc/s.
În timpul iernii peste acest râu se formează de multe ori poduri de gheaţă a căror grosime ascilează între 15-30 cm. Fenomenul de îngheţ apare cel mai devreme în a doua jumătate a lunii noiembrie, iar podurile de gheaţă în ultima decadă a lunii decembrie. Podurile de gheaţă pot rezista şi circa 40-50 de zile.
Despre regimul de scurgere al acestui râu se poate afirma că este relativ constant având însă unele periade de maxim (primăvara şi vara) şi de minim (iarna şi toamna).
Pe teritoriul comunei, Arieşul Mare are un curs repezit consecinţă a diferenţei de nivel de aproape 500 m faţă de izvoare. Panta medie este de 24 m/km. Pe teritoriul Scărişoarei Arieşul Mare şi-a format şi câteva impresionante chei: Cheile Mândruţului şi Zugai (la graniţe cu comuna Albac).
Pe teritoriul comunei Scărişoara Arieşul Mare are ca afluenţi:
Valea Scorţăriţa
Valea Carlora
Pârâul Bisericii
Pârâul Bobului
Râul Sterp (la hotarul cu comuna Albac).
Pe acastă vale, sub pajiştea verde a unei poieni se aude un vuiet continuu produs de căderea apei peste o cataractă subterană. Locul este numit Moara Dracului. Zgomotul permanent alungă animalele de acel loc, în special vitele.
Arieşul Mare adună apele altor râurilor cu izvoare şi/sau cursurile pe teritoriul comunei Scărişoara, care au însă guri de vărsare pe teritoriul unor comune învecinate:
Valea Ordăncuşii (comuna Garda)
Valea Dobreasca
Valea Negrii (comuna Vadu Moţilor)
Solurile
În relaţia directă cu altitudinea comunei (700-1400 m), expoziţia plantelor, etajarea vegetaţiei, substratul petrografic se întâlnesc mai multe categorii de soluri:
- solul brun-gălbui de pădure - apare pe roci cristaline sub pădurile de fag, până la înălţimea de 1100 m. Stratul de humus este în general subţire: 10-15 cm. Sunt soluri sărace în substanţe nutritive, cu o ferilitate naturală mijlocie şi condiţii medii de vegetaţie.
- solul brun-acid de pădure - se găseşte la altitudinea de 800-900 m, peste gnaise, graniţe, micaşisturi şi conglomerate. Este o categorie de sol predominantă pe teritoriul comunei. Aceste soluri pot fi cultivate cu secară, orz, orzoaică, grâu de primăvară, cartofi, in şi cânepă.
Vegetaţia
Vegetaţia de pe raza comunei este specifică regiunilor de deal şi munte. Predomină pădurile care se întind pe o suprafaţă de peste 7 000 de ha. Pădurile dominante sunt cele de amestec de răşinoase cu fag, localizate la altitudini cuprinse între 850 şi 1250 m (Valea Ordăncuşii, Dosul Marsoii).
În etajul cuprins între 750-950 m pe lângă fag mai apare carpenul, un arbore de esenţă tare, frasinul, paltinul, sorbul, socul şi alunul. Pe locul unor tăieturi de păduri de fag s-au format pajişti şi fâneţe cu o compoziţie erbacee foarte diversificată.
Versanţii umbriţi au favorizat coborârea molidului şi chiar a bradului până în marginea Arieşului Mare. Din cauza unor inversiuni de temperatură se întâlnesc zone de răşinoase sub zona fagului.
În porţiunile de lunci de pe malul Arieşului vegetaţia este caracteristică zonelor umede respectiv: rogoz, pipirig, izmă, ferigă, coada calului, piciorul cocoşului, muşchi şi altele.
Arbuşti fructiferi şi fructe de pădure
În zonele împădurite, în poieni sau pajişti cresc o mulţime de arbori sau arbuşti care constituie una din resursele locale cu un potenţial inepuizabil. Fructele de pădure pot fi valorificate în condiţii sporite de eficenţă dacă în zonă ar exista unităţi de depozitare şi procesare a acestora. Din categoria fructelor de pădure ce pot fi culese în cantităţi mari se numără afinele.
Afinul - este răspândit pe raza comunei în locurile mai înalte ca Burzutic, Belej, fie în pădurile mai rare de molid, în locurile pietroase sau în pajiştile semialpine.
Alţi arbuşti fructiferi răspândiţi în zonă sunt:
Alun
Agriş
Coacăz
Frag
Ienupăr
Măceş
Merişor
Mur
Păducel
Scoruş
Soc
Zmeur
În peroadele optime de recoltare din pădurile de răşinoase se pot culrge mugurii de brad care au utilitate în industria farmaceutică a uleiurilor aromatice sau a răcoritoarelor.
Plante medicinale
Regiunea în care se află situată comuna Scărişoara este o zonă ferită de orice sursă de poluare şi ca atare arealele în care se dezvoltă această categorie de plante sunt neviciate. Între plantele medicinale regăsim: brusturele, chimenul, cimbrişorul, coada şoricelului, coada calului, izma, izma creaţă, leurda, muşeţelul, păpădia, urzica. Pentru uz medical şi curativ se pot adăuga frunzele şi florile unor arbuşti fructiferi enumeraţi anteror.
Fauna
Şi această categorie este bine reprezentată în zona Scărişoara aât prin animalele sălbatice cât şi prin păsări, reptile, fauna acvatică şi insecte. Diversitatea este dată de suprafeţele mari de păduri de răşinoase şi fag, de suprafeţele de pajişti naturale şi fâneţe precum şi de existenţa unor zone umede din vecinătatea cursurilor de ape, de cursurile propriu-zise şi nu în ultimul rând de condiţiile ecologice favorabile dezvoltării faunei.
Mamiferele întâlnite sunt:
Ariciul,
Căprioara,
Cârtiţa,
Dihorul,
Iepurele,
Lupul,
Mistreţul,
Nevăstuica,
Şoarecele,
Ursul,
Veveriţa,
Vidra,
Vulpea.
Păsările:
Brumăriţa,
Bufniţa,
Cioara,
Ciocârlia,
Ciocănitoarea,
Codobatura,
Coţofana,
Cucul,
Gaia,
Gaiţa,
Graurul,
Lupul vrăbiilor,
Mierla,
Piţigoiul,
Porumbelul,
Pupăza,
Rândunica,
Sturzul,
Uliu,
Vrabia.
Peşti:
Clean,
Lipan,
Mreana,
Păstrăv,
Scobar.
În zonele umede trăiesc racii, unele reptile şi batracienii.
Reptile:
Gusterul,
Şopârla,
Şarpele de Pădure,
Vipera (în unele zone în care predomină stâncăriile sau pietrişurile)
Insecte:
Greiere,
Libelulă,
Taunul,
Viespea.
Populaţia:
- numărul de locuitori = 1670
- structura populaţiei pe :
- sexe: bărbaţi = 920
femei = 750
Vârsta 0-19 ani = 300
19-65 ani = 900
peste 65 ani = 470
Religia: - ortodoxă
Rata natalităţii = 10,81 la mie/an
Rata mortalităţii = 9,72 la mie/an
Activitati specifice zonei:
Comerţ
Agricultură
Creşterea animalelor
Prelucrarea lemnului
Agricultură
Creşterea animalelor
Prelucrarea lemnului
Activitati economice principale:
Profilul economic al localităţii este limitat fiind dezvoltat un număr mic de activităţi economice cum sunt: prestări servicii şi agrcultura cu un randament foarte scăzut la producţia de cereale şi zootehnie
Creşterea animalelor este ocupaţia de bază în micile gospodării individuale existente.
Structura şeptelului de animale este următoarea:
- bovine = 975 cap.
- ovine = 100 cap.
- porcine = 672 cap.
- cabaline = 290 cap.
- păsări = 5000 cap.
Culturile agricole sunt slab reprezentate, marea majoritate a terenurilor agricole fiind ocupate de păşuni şi fâneţe (categoria V de ferilitate)
Un sector mai bine definit este cel comercial, care concetrează însă o mică forţă de muncă.
Firme
1. Magazin universal Scărişoara-centru - Proprietar/manager Cooperativa Girda - telefon 778 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul - Nevoi de infrastructură - Alimentare cu apă
2. SC Dany Pet SRL - Proprietar/manager - Burz Ana - telefon 778668 - Domeniul de activitate - Comerţ - Nevoi de infrastructură - Alimentare cu apă
3. AF Maris - Proprietar/manager - Maris Viorica - telefon 778572 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul
4. AF Costea Proprietar/manager - Costea Ilie telefon 778676 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul
5. SRL Matei - Proprietar/manager - Matei Vasile - telefon 778677 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul
6. AF Popa - Proprietar/manager - Popa Crăciun - telefon 778780 - Domeniul de activitate - Magazin alimentar.
Sanatate
1. Dinspesar - Stare dispensar - bună -Numărul cadrelor medicale existente - 1 medic şi 1 asistent
Învăţământ
1. Şcoala Scărişoara-centru - Starea - foarte bună - Numărul de clase - 8 - Numărul de elevi/copii - 82 - Numărul cadrelor didactice - 9
2. Şcoala Lăzeşti - Starea - bună - Numărul de clase - 4 - Numărul de elevi/copii - 32 - Numărul de cadre didactice - 6
3. Şcoala Ştiuleţi - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 6 - Numărul de cadre didactice - 1
4. Şcoala Runc - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 7 - Numărul de cadre didactice - 1
5. Şcoala Sfoartea - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 12 - Numărul de cadre didactice - 1
6. Şcoala Negeşti Starea - bună - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 9 - Numărul de cadre didactice - 1
7. Şcoala Floreşti - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 1 - Numărul de elevi/copii - 4 - Numărul de cadre didactice - 1
8. Şcoala Faţa Lăzeşti - Starea - bună - Numărul de clase - 1 - Numărul de elevi/copii - 8 - Numărul de cadre didactice - 1
9. Grădiniţa Scărişoara - Starea - foarte bună - Numărul de clase - 1 - Numărul de elevi/copii - 20 - Numărul de cadre didactice - 1.
Creşterea animalelor este ocupaţia de bază în micile gospodării individuale existente.
Structura şeptelului de animale este următoarea:
- bovine = 975 cap.
- ovine = 100 cap.
- porcine = 672 cap.
- cabaline = 290 cap.
- păsări = 5000 cap.
Culturile agricole sunt slab reprezentate, marea majoritate a terenurilor agricole fiind ocupate de păşuni şi fâneţe (categoria V de ferilitate)
Un sector mai bine definit este cel comercial, care concetrează însă o mică forţă de muncă.
Firme
1. Magazin universal Scărişoara-centru - Proprietar/manager Cooperativa Girda - telefon 778 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul - Nevoi de infrastructură - Alimentare cu apă
2. SC Dany Pet SRL - Proprietar/manager - Burz Ana - telefon 778668 - Domeniul de activitate - Comerţ - Nevoi de infrastructură - Alimentare cu apă
3. AF Maris - Proprietar/manager - Maris Viorica - telefon 778572 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul
4. AF Costea Proprietar/manager - Costea Ilie telefon 778676 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul
5. SRL Matei - Proprietar/manager - Matei Vasile - telefon 778677 - Domeniul de activitate - Comerţ cu amănuntul
6. AF Popa - Proprietar/manager - Popa Crăciun - telefon 778780 - Domeniul de activitate - Magazin alimentar.
Sanatate
1. Dinspesar - Stare dispensar - bună -Numărul cadrelor medicale existente - 1 medic şi 1 asistent
Învăţământ
1. Şcoala Scărişoara-centru - Starea - foarte bună - Numărul de clase - 8 - Numărul de elevi/copii - 82 - Numărul cadrelor didactice - 9
2. Şcoala Lăzeşti - Starea - bună - Numărul de clase - 4 - Numărul de elevi/copii - 32 - Numărul de cadre didactice - 6
3. Şcoala Ştiuleţi - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 6 - Numărul de cadre didactice - 1
4. Şcoala Runc - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 7 - Numărul de cadre didactice - 1
5. Şcoala Sfoartea - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 12 - Numărul de cadre didactice - 1
6. Şcoala Negeşti Starea - bună - Numărul de clase - 2 - Numărul de elevi/copii - 9 - Numărul de cadre didactice - 1
7. Şcoala Floreşti - Starea - satisfăcătoare - Numărul de clase - 1 - Numărul de elevi/copii - 4 - Numărul de cadre didactice - 1
8. Şcoala Faţa Lăzeşti - Starea - bună - Numărul de clase - 1 - Numărul de elevi/copii - 8 - Numărul de cadre didactice - 1
9. Grădiniţa Scărişoara - Starea - foarte bună - Numărul de clase - 1 - Numărul de elevi/copii - 20 - Numărul de cadre didactice - 1.
Obiective turistice:
Turismul rural reprezintă un aspect important în dezvoltarea economică a localităţii, fiind multe locuri frumoase de vizitat (peşteri, piscuri înalte, grote etc).
Până în prezent există 4 pensiuni agroturistice având o capacitate de cca 30 locuri
Rezervaţii peisagistice: Cheile Mândruţului, Cheile şi cascada Zugai
Localitatea oferind condiţii pentru practicarea vânătorii în consens cu prevederile legale.
Până în prezent există 4 pensiuni agroturistice având o capacitate de cca 30 locuri
Rezervaţii peisagistice: Cheile Mândruţului, Cheile şi cascada Zugai
Localitatea oferind condiţii pentru practicarea vânătorii în consens cu prevederile legale.
Evenimente locale:
În fiecare an, în a treia zi de la Rusalii - Sărbătoare Câmpenească în Muntele Mârşoaia (scoaterea animalelor la păşunat în Muntele Mârşoaia)
Organizarea târgului de turism Scărişoara-Gîrda-Arieşeni, în fiecare an în zilele de 29-30 septembrie
Se păstrează tradiţiile de Crăciun, Colind, Piţărat, crai de Paşte, Toaca şi Hora ţărănească
Organizarea târgului de turism Scărişoara-Gîrda-Arieşeni, în fiecare an în zilele de 29-30 septembrie
Se păstrează tradiţiile de Crăciun, Colind, Piţărat, crai de Paşte, Toaca şi Hora ţărănească
Facilitati oferite investitorilor:
Infrastructura
Drumuri
Comuna noastră dispunde de drumuri comunale pe o distanţă de 46 km şi drumuri forestiere pe o distanţă de 15 km
Se pot face investiţii de către întreprinzători particulari pentru efectuarea turismului local
Colectarea deşeurilor se face de către o firmă specializată din cadrul Primăriei oraşului Câmpeni "Salubritate Apuseni"
Mass-media local
Televiziune reţea cablu
Cămin cultural
Drumuri
Comuna noastră dispunde de drumuri comunale pe o distanţă de 46 km şi drumuri forestiere pe o distanţă de 15 km
Se pot face investiţii de către întreprinzători particulari pentru efectuarea turismului local
Colectarea deşeurilor se face de către o firmă specializată din cadrul Primăriei oraşului Câmpeni "Salubritate Apuseni"
Mass-media local
Televiziune reţea cablu
Cămin cultural
Proiecte de investitii:
Prin programul SAPARD s-a aprobat un proiect pentru "Modernizare DC 135-134" Scărişoara-Runc-Preluca-Negeşti-Dealul Ordăncuşei şi Sfoartea, proiect ce este în curs de desfăşurare
Apă
Lungime reţea = 2,5 km existentă
= 4 km necesară
Staţie de epurare
- existentă = 0
- necasară = 4 km
Apă
Lungime reţea = 2,5 km existentă
= 4 km necesară
Staţie de epurare
- existentă = 0
- necasară = 4 km
